Sa presupunem, ca sa
dam un exemplu, ca vreti sa va lasati de fumat.
Pe cine vi se pare mai convenabil sa aveti
alaturi: cineva care nu a fumat niciodata, unul
care a reusit sa se lase, sau un fumator
"inrait"?
Raspunsul este evident, dar sa-l
analizam un moment: doar ex-fumatorul este in
masura sa inteleaga greutatea efortului vostru
si sa va dea un sprijin cand aveti nevoie;
dincolo de asta, aceasta persoana este
demonstratia evidenta ca un rezultat pozitiv
este posibil.
In schimb, cel care nu a fumat
niciodata, desi nu va impiedica reusita, nu va
poate da nici un ajutor deoarece nu este in
masura sa inteleaga in ce consta dificultatea.
Si fumatorul? In acest caz, este intr-adevar
o problema: dupa cum demonstreaza statisticile,
este aproape imposibil sa ambadonezi viciul
fumatului traind sau muncind intr-un mediu cu
alti fumatori.
In primul rand pentru ca
astfel va este amintit tot timpul ceva de care
doriti sa va eliberati, si cum in orice moment
exista posibilitatea de a vi se oferi o tigara,
acest lucru este de obicei suficient pentru a
lasa balta bunele dumneavoastra intentii.
Exista insa si un
adevar mai important: daca reusiti intr-adevar,
o sa deveniti pentru fumator o proba constanta a
incapacitatii sale de a renunta la viciu. Prin
urmare, intr-o maniera mai mult sau mai putin
constienta, el va boicota eforturile voastre,
repetandu-va, de exemplu, ca fumul nu este chiar
atat de daunator, ca "bunicul mau fumeaza doua
pachete pe zi", ca exista pericolul sa "puneti"
kilograme, etc.
O propunere pentru
"legea fundamentala" a succesului
Am folosit acest
exemplu pentru ca mi se pare ca demonstreza
perfect ceea ce eu consider a fi legea
fundamentala a succesului: "Stai alaturi de cei
care castiga, si evita pe cei care pierd!" Iata
si o lista de motivatii:
- Cei care pierd nu
pot sa vada succesul in ei insisi, si in
consecinta nu il vor vedea in voi, deci va vor
deprima cu apatia si negativitatea lor; cei care
castiga va vor incuraja sa depuneti maximum de
efort si vor sprijini si aprecia eforturile
voastre. (Amintiti-va ca atunci cand cineva va
spune ca ceva este imposibil, aceasta inseamna
ca, de fapt, pentru el este imposibil.)
- Cei care pierd isi
amintesc problemele si falimentele trecute si le
utilizeaza ca scuze pentru a renunta; cei care
castiga incep de la prezent, de la situatia in
care se gasesc acum, cu o atitudine pozitiva.
- Cei care pierd lasa
ca mediul sa determine starea lor mentala; cei
care castiga controleaza atitudinea lor.
- Cei care pierd o sa
va spuna: "Poate este posibil, dar este prea
dificil"; cei care castiga o sa va spuna: "Poate
este dificil dar este posibil".
- Cei care pierd vor
vedea o problema in orice solutie; cei care
castiga vor vedea o solutie pentru orice
problema.
In concluzie,
intrebarea este: ce aveti in jurul vostru,
oameni cu mentalitate de castigator sau de
invins? Traiti intr-un mediu stimulativ si
competitiv sau frecventati persoane cu care va
consolati si va justificati reciproc?
Mai inainte de a
continua, as vrea sa clarific un lucru: bogatia
materiala e uneori rezultatul unei personalitati
de invingator, dar legatura nu poate fi
considerata "automata".
Miliardarul care isi
foloseste banii pentru a-si cumpara cocaina este
un invins din orice punct de vedere.
Pe de
alta parte, o persoana invingatoare este posibil
sa nu fi acumulat avere pentru ca a gasit ceva
mai interesant de facut, si sunt sute de exemple
in acest sens.
Nu vreau sa se inteleaga ca
v-as sfatui sa frecventati numai persoane
bogate, vedete, campioni. Fereasca Dumnezeu!
O personalitate de invingator semnifica o
persoana care se asteapta la rezultate pozitive
in activitatea sa si isi da seama ca viata tinde
sa fie o "profetie" care se autorealizeaza:
fericirea este calatoria, nu destinatia; fara o
atitudine mentala realmente pozitiva nici un
rezultat nu este posibil, pentru ca eforturile
par lipsite de folos.
Creierul nostru este
un instrument extraordinar, mult mai eficace
decat orice computer, dar ca orice computer, ia
decizie in baza datelor pe care le are la
dispozitie.
Si daca noi introducem in mintea
noastre date incorecte, evaluari negative,
ganduri deprimante, exemple proaste, nu are rost
sa ne miram daca rezultatele pe care le avem nu
sunt bune. (Este extraordinar cum oricine este
de obicei atent la ce introduce in stomac, dar
permite in schimb ca intelectul lui sa fie
umplut cu tot felul de reziduuri existente in
mediul inconjurator - si probabil, in viitor, o
sa vorbim despre televiziune!)
Iata de ce trebuie sa
incercam a petrece cat mai mult timp posibil cu
cine are o mentalitate pozitiva, de castigator,
care ne poate servi de exemplu si sprijin. (Asta
nu inseamna ca nu trebuie sa dati ajutor cui se
gaseste in dificultate: inseamna ca inainte de a
putea ajuta pe altii trebuie mai intai ca noi sa
invatam sa gandim intr-un mod pozitiv).
Cititorii mai atenti si-au dat probabil
seama ca aici este o dificultate logica: daca
noi gandim ca invinsi, unui castigator nu o sa-i
convina compania noastra; prin urmare trebuie in
primul rand sa invatam a gandi in mod pozitiv.
Cum sa gandim ca un
invingator si sa ne instalam intr-o stare
pozitiva
In mod esential, avem
nevoie de doua instrumente, unul care sa ne
permita a produce o stare mentala de invingator,
un altul care sa ne permita a avea la dispozitie
starea asta cand ne trebuie.
Programarea
neuro-lingvistica ne furnizeaza conceptul de
"ancora" (vezi box la sfirsit), care pentru
scopul nostru se revela particular eficace.
Cum se procedeaza: sa
pornim de la presupunerea ca toti, chiar si cei
mai putin dotati, au avut in cursul vietii lor
experiente de succes, in care au avut acces la
cele mai bune resurse ale lor si s-au simtit
satisfacuti si apreciati pentru aceasta.
S-a
putut intampla poate la scoala, rezolvand o
problema dificila, sau pe parcursul unui
eveniment sportiv, poate in timpul luarii unei
decizii importante, etc.
Cautati in trecutul
vostru un eveniment in care v-ati simtit
intr-adevar "invingatori". (Nota: nu mergeti mai
departe pana nu l-ati gasit). Ati gasit? Bine.
..
Va puteti aminti efortul facut pentru a
obtine acel rezultat?
Puteti resimti
sentimentul de entuziasm de atunci?
Vizualizati scena in modul cel mai detaliat
posibil. Este important, pentru a obtine un bun
rezultat, sa folositi cat mai mult posibil
simturile voastre, deci: reauziti sunetele si
vocile, concentrati-va asupra culorilor, asupra
senzatiilor tactile, asupra mirosurilor, pana
cand scena devine aproape reala.
Acum
incercati sa reproduceti pozitia corpului,
miscarile, pozitia capului, expresia fetei.
Simtiti emotia care creste?
Simtiti
incredere in voi insiva ca atunci?
Cand va dati seama ca
emotia este la nivelul maxim, este momentul sa
aplicati "ancora", adica semnalul fizic pe care
l-ati ales (de exemplu, puteti lua pulsul stang
intre degetul mare si aratatorul de la mana
dreapta si apoi sa rotiti incheietura, sau
incrucisati mainile si strangeti, etc. Important
este sa nu fie vorba de un gest obisnuit).
Repetati secventa aceasta de doua - trei ori
pe zi pentru o saptamana, incercand de fiecare
data sa cresteti intensitatea emotiei.
Va
veti da seama deja dupa cateva zile ca este
suficient sa executati gestul pentru a intra in
starea sufleteasca de "invingator". Asa ca, de
acum incolo, aveti la dispozitie un instrument
extraordinar pentru viata voastra profesionala
si sociala. Noroc!
Imi permit o
intrebare: cati cititori vor face intr-adevar
proba pentru a verifica eficacitatea a ceea ce
am propus, si cati, in schimb, vor spune
"interesant", si vor continua sa rasfoiasca
revista?
Asa ca folosesc ocazia pentru a
aminti o celebra fraza a lui Henry Ford:
"Diferenta dintre cei care au si cei care nu au
este diferenta dintre cei care actioneaza si cei
care nu o fac".
****************************************
"Ancora" este unul
dintre instrumentele cele mai pretioase pe care
ni le pune la dispozitie programarea neuro -
lingvistica.
Fara a intra in detalii
teoretice, aceasta se explica prin faptul ca
mintea noastra functioneaza in maniera
"asociativa", si ii este suficient sa-i
reproduci o parte, chiar si minima, a
experientei trecute pentru a reconstrui restul,
firesc, cu diverse gradatii care depind in mod
esential de intensitatea experientei traite
(ganditi-va ca uneori este suficient a simti un
miros sau un sunet pentru a reproduce in minte
fapte petrecute cu decenii in urma, si pe care
le credeati complet ingropate).
Mai mult,
cea mai mare parte a ancorelor s-au instalat
intamplator, si actioneaza sub nivelul
constiintei, functionand ca "intrerupator" al
unor intregi secvente de comportament.
Este
posibil, deci, sa utilizam constient acest
mecanism, asociind, cu tehnica corecta, un
stimul particular la o anumita stare mentala,
intr-un mod care o sa ne fie de folos cand avem
nevoie.
Acest mecanism poate fi folosit cu o
extrema eficacitate asupra noastra, dar poate fi
utilizat si ca o metoda extraordinar de
puternica si greu de detectat pentru a manipula
pe cei care ne inconjoara: nu este spatiu pentru
a da exemple, dar un expert in aceasta tehnica
va poate induce aproape orice stare sufleteasca,
utilizand doar micromodificari ale tonului vocii
sau mici gesturi sau pozitii corporale fara ca
sa va dati seama.
Si daca e adevarat ceea ce
s-a spus, ca la baza oricarui comportament
exista o stare sufleteasca care il determina, nu
e greu sa ne imaginam care sunt posibilitatile
acestor tehnici.
Dar despre toate acestea
vom vorbi pe larg in articolele viitoare.